Istorie pas cu pas

Flashcard-uri

Flashcard-uri cu capitole

Materia sintetizată în flashcard-uri, după structura Bacului la Istorie.

  1. Romanitatea românilor în izvoarele istorice

    Secolul XVIII

    • Inochentie Micu-Klein
    • Franz Joseph Sulzer
    • Supplex Libellus Valachorum

    Secolul XIX

    • Bogdan Petriceicu Hasdeu
    • Robert Roesler
    • A. D. Xenopol

    Secolul XX

    • Gh. I. Brătianu
    • Mihail Roller
  2. Autonomii locale

    Izvoare istorice

    • Spațiul intracarpatic: Gesta Hungarorum
    • Spațiul extracarpatic: Diploma Cavalerilor Ioaniți
    • Asemănare: ambele sunt izvoare istorice maghiare

    Țara Românească

    • Secolul XIII: Diploma Cavalerilor Ioaniți
  3. Instituții centrale

    Spațiul extracarpatic — domnia

    • Secolul XVI: Tratatul de la Alba Iulia al lui Mihai Viteazul
    • Secolul XVIII: regimul fanariot

    Spațiul intracarpatic — voievodatul/principatul

    • Secolele XIII–XV: voievodat
    • Secolul XVI: principat autonom sub suzeranitate otomană
    • Secolul XVII: principat autonom sub suzeranitate habsburgică
  4. Mircea cel Bătrân și Alexandru cel Bun

    Mircea cel Bătrân — secolul XIV

    • Acțiune diplomatică: Tratatul de la Brașov (7 martie 1395)
    • Acțiune militară: lupta de la Rovine (10 octombrie 1394/17 mai 1395)

    Alexandru cel Bun — prima jumătate a secolului XV

    • Acțiune diplomatică: alianța cu Polonia (martie 1402)
  5. Iancu de Hunedoara și Vlad Țepeș

    Iancu de Hunedoara — prima jumătate a secolului XV

    • Acțiune militară: cele trei lupte din 1442, Campania cea lungă (1443–1444)

    Vlad Țepeș — a doua jumătate a secolului XV

    • Acțiune militară: Atacul de noapte (16–17 iunie 1462)
  6. Ștefan cel Mare și Mihai Viteazul

    Ștefan cel Mare — a doua jumătate a secolului XV

    • Acțiune diplomatică: Tratatul de la Overchelăuți, Tratatul de la Hârlău
    • Acțiune militară: lupta de la Baia (decembrie 1467), lupta de la Podul Înalt/Vaslui (10 ianuarie 1475), lupta de la Războieni (iulie 1476)

    Mihai Viteazul — a doua jumătate a secolului XVI

    • Acțiune diplomatică: Tratatul de la Alba Iulia (20 mai 1595), Tratatul de la Mănăstirea Dealu (iunie 1598)
    • Acțiune militară: răscoala de la București (13 noiembrie 1594), lupta de la Călugăreni (13 august 1595), lupta de la Giurgiu (20 octombrie 1595)
  7. Cantacuzino, Brâncoveanu și Cantemir

    Șerban Cantacuzino — a doua jumătate a secolului XVII

    • Acțiune diplomatică: tratatul antiotoman cu țarii ruși Ioan și Albert

    Constantin Brâncoveanu — a doua jumătate a secolului XVII

    • Acțiune diplomatică: cabinetul diplomatic

    Dimitrie Cantemir — prima jumătate a secolului XVIII

    • Acțiune diplomatică: Tratatul de la Luțk (aprilie 1711)
    • Acțiune diplomatică: războiul ruso-turc din 1711
  8. Constituția din 1866

    Context

    • Instaurarea dinastiei străine, la 10 mai 1866

    Forma de guvernământ

    • Monarhie constituțională ereditară

    Principii

    • Suveranitate națională
    • Monarhie constituțională ereditară: regele domnește, dar nu guvernează
    • Separarea puterilor în stat (executivă, legislativă, judecătorească)
    • Drepturi și libertăți cetățenești (libertatea presei, a conștiinței, a învățământului, egalitatea în fața legii)

    Articole

    • Articolul 7: drepturile politice și cetățenia română le aveau doar creștinii
    • Articolul 19: proprietatea privată era sacră și inviolabilă

    Sistem electoral

    • Vot cenzitar, vârsta minimă a alegătorilor 21 de ani
  9. Constituția din 1923

    Context

    • Marea Unire

    Forma de guvernământ

    • Monarhie constituțională ereditară
    • Parlamentul are rolul principal, prerogativele regelui se diminuează

    Principii

    • Suveranitate națională
    • Monarhie constituțională ereditară: regele domnește, dar nu guvernează
    • Separarea puterilor în stat (executivă, legislativă, judecătorească)
    • Drepturi și libertăți cetățenești (libertatea presei, a conștiinței, a învățământului, egalitatea în drepturi indiferent de originea etnică)

    Sistem electoral

    • Vot universal pentru bărbații de peste 21 de ani

    Modificări

    • 1926: este introdusă prima electorală — partidul aflat pe primul loc, cu minimum 40% din voturile la nivel național, primea o „primă” de mandate majoritare care îi asigura un control stabil al guvernării
  10. Constituția din 1938

    Context

    • Criza apărută după alegerile parlamentare din decembrie 1937

    Forma de guvernământ

    • Monarhie autoritară

    Principii

    • Principiul supremației regelui
    • Monopartidism (partidul unic era Frontul Renașterii Naționale)
    • Este desființat principiul separării puterilor în stat
    • Drepturile și libertățile cetățenești erau menționate formal, dar nu erau respectate

    Sistem electoral

    • Drept de vot aveau persoanele știutoare de carte, cu vârsta minimă de 30 de ani
  11. Constituția din 1948

    Context

    • Cucerirea puterii de către comuniști

    Forma de guvernământ

    • Republică, sub denumirea de Republica Populară Română

    Instituții

    • Marea Adunare Națională, organul suprem al puterii de stat: forma Guvernul, modifica Constituția, vota bugetul țării
    • Prezidiul Marii Adunări Naționale: reprezenta statul român în relațiile internaționale, emitea decrete
    • Consiliul de Miniștri/Guvernul: deținea puterea executivă, singura putere reală în stat

    Principii

    • Este desființat principiul separării puterilor în stat
    • Drepturile și libertățile cetățenești erau menționate formal, dar nu erau respectate

    Sistem electoral

    • Vot universal, direct, egal și secret pentru cetățenii români de minimum 18 ani
    • Adversarii regimului comunist nu aveau drept de vot
  12. Constituția din 1952

    Context

    • Subordonarea totală a statului român față de URSS

    Principii

    • Cele din 1948
    • Monopartidism (partidul unic era Partidul Muncitoresc Român)
    • Centralism economic
    • Suveranitatea poporului
    • Planificare națională

    Semnificație

    • Marchează începutul naționalizării principalelor mijloace de producție și al colectivizării agriculturii

    Sistem electoral

    • Vot universal, direct, egal și secret pentru cetățenii români de minimum 18 ani
    • Adversarii regimului comunist nu aveau drept de vot
  13. Constituția din 1965

    Context

    • Venirea la putere a lui Nicolae Ceaușescu

    Articole

    • Articolul 1 prevede noua denumire a țării, Republica Socialistă România
    • Partidul Muncitoresc Român revine la denumirea de Partidul Comunist Român

    Semnificație

    • Reflectă încheierea colectivizării agriculturii și distrugerea proprietății private

    Instituții

    • Marea Adunare Națională: organul suprem al puterii de stat
    • Consiliul de Miniștri: organul suprem al administrației de stat

    Modificări

    • 1968: se revine la județe și se introduce calitatea de municipiu
    • 1974: se înființează funcția de președinte, pentru Ceaușescu

    Atribuțiile conducătorului

    • Era comandantul suprem al armatei
    • Prezida ședințele Consiliului de Miniștri atunci când era necesar
    • Încheia tratate internaționale
    • Emitea decrete
  14. Constituția din 1991

    Context

    • Înlăturarea regimului comunist și revenirea la un regim democratic

    Forma de guvernământ

    • Republică semiprezidențială

    Principii

    • Pluripartidism
    • Suveranitatea națională, care aparține poporului
    • Separarea puterilor în stat (Parlamentul este ales pentru un mandat de 4 ani, președintele pentru două mandate, de 4 ani la început și de 5 ani din 2003)
    • Drepturile și libertățile cetățenești, inspirate din documentele ONU (dreptul la viață, la integritate fizică și psihică, libertatea individuală, libertatea conștiinței, libertatea de exprimare, dreptul la vot și dreptul de a fi ales)

    Atribuțiile președintelui

    • Reprezintă statul român în relațiile internaționale
    • Exercită funcția de mediator între puterile statului
    • Nu poate fi membru al unui partid politic

    Instituții introduse

    • Curtea Constituțională
    • Avocatul Poporului

    Modificări

    • 2003: armonizarea legislației românești cu cea a Uniunii Europene, pentru aderarea la UE
  15. Proiecte politice în Transilvania

    • Reține minimum două proiecte pentru fiecare secol

    Secolul XVIII

    • Prima jumătate: Supplex Libellus
    • A doua jumătate: Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan; Supplex Libellus Valachorum

    Secolul XIX

    • A doua jumătate: Pronunciamentul de la Blaj; Memorandumul
  16. Proiecte politice în Țara Românească și Moldova

    Secolul XVIII

    • A doua jumătate: proiectele din 1769, 1772 și 1791, care cereau toate revenirea la domniile pământene

    Secolul XIX

    • Prima jumătate: Cererile norodului românesc; Constituția cărvunarilor; proiectele lui Ion Câmpineanu (1838)

    Proiectele lui Ion Câmpineanu (1838)

    • „Act de unire și independență” și „Osebitul act de numire a suveranului românilor”
    • Asemănare: ambele prevedeau introducerea domniei ereditare
  17. Proiecte pașoptiste

    Moldova

    • „Prințipiile noastre pentru reformarea patriei” și „Dorințele partidei naționale în Moldova”
    • Asemănare: ambele proiecte prevedeau desființarea privilegiilor
    • Deosebire: primul cerea emanciparea țăranilor și împroprietărirea fără despăgubire, al doilea cu despăgubire

    Țara Românească

    • „Proclamația de la Islaz”

    Transilvania

    • „Petiția Națională”
  18. Formarea statului român modern

    Tratatul de pace de la Paris (1856)

    • Înlocuirea protectoratului Rusiei asupra Principatelor cu garanția colectivă a marilor puteri
    • Convocarea de adunări ad-hoc în Țara Românească și Moldova

    Rezoluțiile adunărilor ad-hoc (1857)

    • Unirea Principatelor într-un stat cu numele de România
    • Aducerea pe tron a unui principe străin

    Convenția de la Paris (1858)

    • Noul stat urma să se numească Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei
    • Fiecare principat urma să aibă un domn ales de o Adunare Electivă, un guvern și o adunare legislativă
  19. Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza

    • Alegerile pentru cele două Adunări Elective au fost organizate de trei caimacani

    Moldova — 5 ianuarie 1859

    • Adunarea Electivă îl alege domn pe colonelul Alexandru Ioan Cuza

    Țara Românească — 24 ianuarie 1859

    • Adunarea Electivă îl dorea pe Barbu Știrbei sau pe Gheorghe Bibescu
    • La intervenția Partidei Naționale și sub presiunea populației din capitală, Cuza este ales domn

    Politica faptului împlinit

    • Denumirea sub care a rămas în istorie dubla alegere
  20. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza

    Politica internă (1860–1865)

    • Măsuri în plan intern: stabilirea capitalei la București, unificarea armatelor, adoptarea unei noi steme
    • Reformele lui Cuza: legea secularizării averilor mănăstirești, legea rurală, legea învățământului

    Sfârșitul domniei

    • Monstruoasa Coaliție determină abdicarea lui Cuza
    • Urmează instaurarea dinastiei străine
    • Constituția din 1866, în timpul domnitorului Carol I
  21. România în relațiile internaționale (1875–1885)

    • Implicarea în războiul ruso-turc (Războiul de Independență) prin Convenția româno-rusă și bătăliile de la Plevna
    • Aderarea la Puterile Centrale (1883)
  22. România în Primul Război Mondial

    • Consiliul de Coroană de la Sinaia (3 august 1914): se decide neutralitatea României
    • Convenția politică și convenția militară încheiate între România și Antantă
    • Consiliul de Coroană de la Cotroceni (14 august 1916): se decide intrarea României în război
    • Victoriile de la Mărăști, Mărășești și Oituz, urmate de ieșirea României din război
    • Reintrarea în război cu o zi înainte de încheierea acestuia
  23. Politica externă interbelică și al Doilea Război Mondial

    Politica externă în perioada interbelică

    • Aderarea la Societatea Națiunilor (1919)
    • Mica Înțelegere (1921)
    • Înțelegerea Balcanică (1934)

    Al Doilea Război Mondial

    • La începutul războiului, România se declară neutră
    • În 1940, România cedează teritorii
    • Venirea lui Ion Antonescu la guvernare (5 septembrie 1940)
    • Intrarea României în război alături de Germania nazistă (22 iunie 1941)
    • Întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste (23 august 1944)
  24. Instaurarea regimului comunist

    • Guvernul Petru Groza (6 martie 1945)
    • Alegerile parlamentare postbelice (19 noiembrie 1946)
    • Înlăturarea partidelor politice (diversiunea de la Tămădău, suspendarea PNL)
    • Proclamarea republicii
    • Formarea partidului unic: Partidul Muncitoresc Român

    Practici politice — Gheorghe Gheorghiu-Dej

    • Constituțiile din 1948 și 1952
    • Naționalizarea
    • Industrializarea
    • Colectivizarea agriculturii

    Practici politice — Nicolae Ceaușescu

    • Constituția din 1965
    • Cultul personalității
    • Raționalizarea
  25. România în Războiul Rece

    Stalinism — evenimente bune pentru ambele tipuri de cerințe

    • Aderarea României la CAER (organizație economică)
    • Aderarea României la Tratatul de la Varșovia (organizație militară)

    Național-comunism — evenimente bune pentru ambele tipuri de cerințe

    • Relațiile diplomatice cu Israelul după 1967
    • Participarea României la Conferința de la Helsinki