Flashcard-uri
Flashcard-uri cu capitole
Materia sintetizată în flashcard-uri, după structura Bacului la Istorie.
Romanitatea românilor în izvoarele istorice
Secolul XVIII
- Inochentie Micu-Klein
- Franz Joseph Sulzer
- Supplex Libellus Valachorum
Secolul XIX
- Bogdan Petriceicu Hasdeu
- Robert Roesler
- A. D. Xenopol
Secolul XX
- Gh. I. Brătianu
- Mihail Roller
Autonomii locale
Izvoare istorice
- Spațiul intracarpatic: Gesta Hungarorum
- Spațiul extracarpatic: Diploma Cavalerilor Ioaniți
- Asemănare: ambele sunt izvoare istorice maghiare
Țara Românească
- Secolul XIII: Diploma Cavalerilor Ioaniți
Instituții centrale
Spațiul extracarpatic — domnia
- Secolul XVI: Tratatul de la Alba Iulia al lui Mihai Viteazul
- Secolul XVIII: regimul fanariot
Spațiul intracarpatic — voievodatul/principatul
- Secolele XIII–XV: voievodat
- Secolul XVI: principat autonom sub suzeranitate otomană
- Secolul XVII: principat autonom sub suzeranitate habsburgică
Mircea cel Bătrân și Alexandru cel Bun
Mircea cel Bătrân — secolul XIV
- Acțiune diplomatică: Tratatul de la Brașov (7 martie 1395)
- Acțiune militară: lupta de la Rovine (10 octombrie 1394/17 mai 1395)
Alexandru cel Bun — prima jumătate a secolului XV
- Acțiune diplomatică: alianța cu Polonia (martie 1402)
Iancu de Hunedoara și Vlad Țepeș
Iancu de Hunedoara — prima jumătate a secolului XV
- Acțiune militară: cele trei lupte din 1442, Campania cea lungă (1443–1444)
Vlad Țepeș — a doua jumătate a secolului XV
- Acțiune militară: Atacul de noapte (16–17 iunie 1462)
Ștefan cel Mare și Mihai Viteazul
Ștefan cel Mare — a doua jumătate a secolului XV
- Acțiune diplomatică: Tratatul de la Overchelăuți, Tratatul de la Hârlău
- Acțiune militară: lupta de la Baia (decembrie 1467), lupta de la Podul Înalt/Vaslui (10 ianuarie 1475), lupta de la Războieni (iulie 1476)
Mihai Viteazul — a doua jumătate a secolului XVI
- Acțiune diplomatică: Tratatul de la Alba Iulia (20 mai 1595), Tratatul de la Mănăstirea Dealu (iunie 1598)
- Acțiune militară: răscoala de la București (13 noiembrie 1594), lupta de la Călugăreni (13 august 1595), lupta de la Giurgiu (20 octombrie 1595)
Cantacuzino, Brâncoveanu și Cantemir
Șerban Cantacuzino — a doua jumătate a secolului XVII
- Acțiune diplomatică: tratatul antiotoman cu țarii ruși Ioan și Albert
Constantin Brâncoveanu — a doua jumătate a secolului XVII
- Acțiune diplomatică: cabinetul diplomatic
Dimitrie Cantemir — prima jumătate a secolului XVIII
- Acțiune diplomatică: Tratatul de la Luțk (aprilie 1711)
- Acțiune diplomatică: războiul ruso-turc din 1711
Constituția din 1866
Context
- Instaurarea dinastiei străine, la 10 mai 1866
Forma de guvernământ
- Monarhie constituțională ereditară
Principii
- Suveranitate națională
- Monarhie constituțională ereditară: regele domnește, dar nu guvernează
- Separarea puterilor în stat (executivă, legislativă, judecătorească)
- Drepturi și libertăți cetățenești (libertatea presei, a conștiinței, a învățământului, egalitatea în fața legii)
Articole
- Articolul 7: drepturile politice și cetățenia română le aveau doar creștinii
- Articolul 19: proprietatea privată era sacră și inviolabilă
Sistem electoral
- Vot cenzitar, vârsta minimă a alegătorilor 21 de ani
Constituția din 1923
Context
- Marea Unire
Forma de guvernământ
- Monarhie constituțională ereditară
- Parlamentul are rolul principal, prerogativele regelui se diminuează
Principii
- Suveranitate națională
- Monarhie constituțională ereditară: regele domnește, dar nu guvernează
- Separarea puterilor în stat (executivă, legislativă, judecătorească)
- Drepturi și libertăți cetățenești (libertatea presei, a conștiinței, a învățământului, egalitatea în drepturi indiferent de originea etnică)
Sistem electoral
- Vot universal pentru bărbații de peste 21 de ani
Modificări
- 1926: este introdusă prima electorală — partidul aflat pe primul loc, cu minimum 40% din voturile la nivel național, primea o „primă” de mandate majoritare care îi asigura un control stabil al guvernării
Constituția din 1938
Context
- Criza apărută după alegerile parlamentare din decembrie 1937
Forma de guvernământ
- Monarhie autoritară
Principii
- Principiul supremației regelui
- Monopartidism (partidul unic era Frontul Renașterii Naționale)
- Este desființat principiul separării puterilor în stat
- Drepturile și libertățile cetățenești erau menționate formal, dar nu erau respectate
Sistem electoral
- Drept de vot aveau persoanele știutoare de carte, cu vârsta minimă de 30 de ani
Constituția din 1948
Context
- Cucerirea puterii de către comuniști
Forma de guvernământ
- Republică, sub denumirea de Republica Populară Română
Instituții
- Marea Adunare Națională, organul suprem al puterii de stat: forma Guvernul, modifica Constituția, vota bugetul țării
- Prezidiul Marii Adunări Naționale: reprezenta statul român în relațiile internaționale, emitea decrete
- Consiliul de Miniștri/Guvernul: deținea puterea executivă, singura putere reală în stat
Principii
- Este desființat principiul separării puterilor în stat
- Drepturile și libertățile cetățenești erau menționate formal, dar nu erau respectate
Sistem electoral
- Vot universal, direct, egal și secret pentru cetățenii români de minimum 18 ani
- Adversarii regimului comunist nu aveau drept de vot
Constituția din 1952
Context
- Subordonarea totală a statului român față de URSS
Principii
- Cele din 1948
- Monopartidism (partidul unic era Partidul Muncitoresc Român)
- Centralism economic
- Suveranitatea poporului
- Planificare națională
Semnificație
- Marchează începutul naționalizării principalelor mijloace de producție și al colectivizării agriculturii
Sistem electoral
- Vot universal, direct, egal și secret pentru cetățenii români de minimum 18 ani
- Adversarii regimului comunist nu aveau drept de vot
Constituția din 1965
Context
- Venirea la putere a lui Nicolae Ceaușescu
Articole
- Articolul 1 prevede noua denumire a țării, Republica Socialistă România
- Partidul Muncitoresc Român revine la denumirea de Partidul Comunist Român
Semnificație
- Reflectă încheierea colectivizării agriculturii și distrugerea proprietății private
Instituții
- Marea Adunare Națională: organul suprem al puterii de stat
- Consiliul de Miniștri: organul suprem al administrației de stat
Modificări
- 1968: se revine la județe și se introduce calitatea de municipiu
- 1974: se înființează funcția de președinte, pentru Ceaușescu
Atribuțiile conducătorului
- Era comandantul suprem al armatei
- Prezida ședințele Consiliului de Miniștri atunci când era necesar
- Încheia tratate internaționale
- Emitea decrete
Constituția din 1991
Context
- Înlăturarea regimului comunist și revenirea la un regim democratic
Forma de guvernământ
- Republică semiprezidențială
Principii
- Pluripartidism
- Suveranitatea națională, care aparține poporului
- Separarea puterilor în stat (Parlamentul este ales pentru un mandat de 4 ani, președintele pentru două mandate, de 4 ani la început și de 5 ani din 2003)
- Drepturile și libertățile cetățenești, inspirate din documentele ONU (dreptul la viață, la integritate fizică și psihică, libertatea individuală, libertatea conștiinței, libertatea de exprimare, dreptul la vot și dreptul de a fi ales)
Atribuțiile președintelui
- Reprezintă statul român în relațiile internaționale
- Exercită funcția de mediator între puterile statului
- Nu poate fi membru al unui partid politic
Instituții introduse
- Curtea Constituțională
- Avocatul Poporului
Modificări
- 2003: armonizarea legislației românești cu cea a Uniunii Europene, pentru aderarea la UE
Proiecte politice în Transilvania
- Reține minimum două proiecte pentru fiecare secol
Secolul XVIII
- Prima jumătate: Supplex Libellus
- A doua jumătate: Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan; Supplex Libellus Valachorum
Secolul XIX
- A doua jumătate: Pronunciamentul de la Blaj; Memorandumul
Proiecte politice în Țara Românească și Moldova
Secolul XVIII
- A doua jumătate: proiectele din 1769, 1772 și 1791, care cereau toate revenirea la domniile pământene
Secolul XIX
- Prima jumătate: Cererile norodului românesc; Constituția cărvunarilor; proiectele lui Ion Câmpineanu (1838)
Proiectele lui Ion Câmpineanu (1838)
- „Act de unire și independență” și „Osebitul act de numire a suveranului românilor”
- Asemănare: ambele prevedeau introducerea domniei ereditare
Proiecte pașoptiste
Moldova
- „Prințipiile noastre pentru reformarea patriei” și „Dorințele partidei naționale în Moldova”
- Asemănare: ambele proiecte prevedeau desființarea privilegiilor
- Deosebire: primul cerea emanciparea țăranilor și împroprietărirea fără despăgubire, al doilea cu despăgubire
Țara Românească
- „Proclamația de la Islaz”
Transilvania
- „Petiția Națională”
Formarea statului român modern
Tratatul de pace de la Paris (1856)
- Înlocuirea protectoratului Rusiei asupra Principatelor cu garanția colectivă a marilor puteri
- Convocarea de adunări ad-hoc în Țara Românească și Moldova
Rezoluțiile adunărilor ad-hoc (1857)
- Unirea Principatelor într-un stat cu numele de România
- Aducerea pe tron a unui principe străin
Convenția de la Paris (1858)
- Noul stat urma să se numească Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei
- Fiecare principat urma să aibă un domn ales de o Adunare Electivă, un guvern și o adunare legislativă
Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza
- Alegerile pentru cele două Adunări Elective au fost organizate de trei caimacani
Moldova — 5 ianuarie 1859
- Adunarea Electivă îl alege domn pe colonelul Alexandru Ioan Cuza
Țara Românească — 24 ianuarie 1859
- Adunarea Electivă îl dorea pe Barbu Știrbei sau pe Gheorghe Bibescu
- La intervenția Partidei Naționale și sub presiunea populației din capitală, Cuza este ales domn
Politica faptului împlinit
- Denumirea sub care a rămas în istorie dubla alegere
Domnia lui Alexandru Ioan Cuza
Politica internă (1860–1865)
- Măsuri în plan intern: stabilirea capitalei la București, unificarea armatelor, adoptarea unei noi steme
- Reformele lui Cuza: legea secularizării averilor mănăstirești, legea rurală, legea învățământului
Sfârșitul domniei
- Monstruoasa Coaliție determină abdicarea lui Cuza
- Urmează instaurarea dinastiei străine
- Constituția din 1866, în timpul domnitorului Carol I
România în relațiile internaționale (1875–1885)
- Implicarea în războiul ruso-turc (Războiul de Independență) prin Convenția româno-rusă și bătăliile de la Plevna
- Aderarea la Puterile Centrale (1883)
România în Primul Război Mondial
- Consiliul de Coroană de la Sinaia (3 august 1914): se decide neutralitatea României
- Convenția politică și convenția militară încheiate între România și Antantă
- Consiliul de Coroană de la Cotroceni (14 august 1916): se decide intrarea României în război
- Victoriile de la Mărăști, Mărășești și Oituz, urmate de ieșirea României din război
- Reintrarea în război cu o zi înainte de încheierea acestuia
Politica externă interbelică și al Doilea Război Mondial
Politica externă în perioada interbelică
- Aderarea la Societatea Națiunilor (1919)
- Mica Înțelegere (1921)
- Înțelegerea Balcanică (1934)
Al Doilea Război Mondial
- La începutul războiului, România se declară neutră
- În 1940, România cedează teritorii
- Venirea lui Ion Antonescu la guvernare (5 septembrie 1940)
- Intrarea României în război alături de Germania nazistă (22 iunie 1941)
- Întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste (23 august 1944)
Instaurarea regimului comunist
- Guvernul Petru Groza (6 martie 1945)
- Alegerile parlamentare postbelice (19 noiembrie 1946)
- Înlăturarea partidelor politice (diversiunea de la Tămădău, suspendarea PNL)
- Proclamarea republicii
- Formarea partidului unic: Partidul Muncitoresc Român
Practici politice — Gheorghe Gheorghiu-Dej
- Constituțiile din 1948 și 1952
- Naționalizarea
- Industrializarea
- Colectivizarea agriculturii
Practici politice — Nicolae Ceaușescu
- Constituția din 1965
- Cultul personalității
- Raționalizarea
România în Războiul Rece
Stalinism — evenimente bune pentru ambele tipuri de cerințe
- Aderarea României la CAER (organizație economică)
- Aderarea României la Tratatul de la Varșovia (organizație militară)
Național-comunism — evenimente bune pentru ambele tipuri de cerințe
- Relațiile diplomatice cu Israelul după 1967
- Participarea României la Conferința de la Helsinki